Soluționarea litigiilor comerciale pe calea arbitrajului este o procedură specifică, alternativă sau paralelă sistemului instituit de stat.
În statele ex-sovietice timp îndelungat soluționarea conflictelor s-a realizat prin decizii ale statutului. După care arbitrajul comercial a fost legiferat și în Republica Moldova pentru litigii din domeniul civil cât și comercial.
Globalizarea comerțului internațional, precum și nevoia de a evita litigiile care blochează activitatea comercială sau relațională/contractuală, au determinat comercianții în căutarea unor modalități alternative pentru soluționarea conflictelor (ADR – Alternative Dispute Resolution). În ultimii ani termenul de ADR a fost înlocuit cu Appropriate Dispute Resolution, ce cuprinde metode mai eficiente și mai oportune în soluționarea litigiilor.
Arbitrajul este o procedură alternativă cu caracter privat care oferă părților in conflict o soluție rapidă și deschisă necesităților lor, le oferă posibilitatea de a continua comerțul pe bază încrederii și parteneriatului reciproc pe timpul procesului.
Arbitrajul este cel mai adesea ales pentru soluționarea conflictelor privind răspunderea contractuală, având ca obiect pretenții ce decurg din raporturi juridice privind constatarea nulității, rezilierii sau rezoluțiunii contractului. Alegerea acestui mod de soluționare a conflictelor este preferat de către mulți comercianți pentru durata redusă în comparație cu soluționarea pe calea instanței de judecată, eficiența pe plan financiar cu care este rezolvat conflictul cât și pentru flexibilitatea și confidențialitatea pe care o oferă părților.
Luând în considerație că arbitrajul are o origine contractuală, reglementarea lui este dominată de principiul libertății de voință a părților. Părțile stabilesc legea sau sistemul de drept ce va guverna atât contractul cât și modul de soluționare a eventualelor litigii.
Instanțele de judecată interne în etapa de pregătire a pricinii pentru dezbateri judiciare explică părților dreptul de a recurge la arbitraj pentru o soluționare a litigiului și efectele unui astfel de act (art. 185 al. (1), lit. e), CPC al RM). Totodată rămâne la voința părților de a decide ce instanță va fi mai eficientă pentru soluționarea diferendului intervenit intre ei.
Arbitrajul consacră o autonomie față de instanțele judecătorești prin lipsa căilor de atac din dreptul comun și prin lipsa unui control statal strict. Ca efect, decizia părților de soluționare a conflictului pe calea arbitrajului este de a înlătura competența instanțelor de stat și investirea în rezolvarea litigiilor doar a instanțelor arbitrale.
În prezent persoanele fizice cât și cele civile preferă arbitrajul prin avantajele care le oferă: confidențialitatea, procedură simplificată, durata redusă a procedurii, costul scăzut in unele cazuri, etc.
